Maria Bieşu

3.08.1935-16.05.2012

TITLURI ŞI MERITE

Laureată a Premiului de Stat din RSSM şi URSS
Artistă a Poporului din RSSM şi URSS
Artistă a Poporului din Republica Başcortostan

Laureată a Concursului Internaţional „Miura Tomaki” (Ediţia I Tokio, Japonia, 1967). Pentru interpretarea rolului Cio-Cio-San i se decernează titlul  „Cea mai bună Cio-cio-san din lume”

Deputat  al Sovietului Suprem al URSS timp de 26 de ani
Erou al Muncii
Laureată a Premiului ”Lenin”
Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău
Profesor universitar
la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
Doctor honoris causa
Cavaler al ordinului «Steaua României» (Comandor)
Cavaler al Ordinului Republicii
Maria Bieşu este fondatorul şi  gazda Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet  Invită Maria Bieşu” care se desfăşoară anual
la Chişinău

 

«Maria Bieşu este trup din trupul minunatului ei popor, fiica lui care îl iubeşte cu devotament şi gingăşie. Ca toţi artiştii mari, ea contribuie la consolidarea frăţiei dintre oamenii lumii ».

 „Maria Bieşu”

 Е. Vdovina, muzicolog

 

CURRICULUM VITAE

 

Născută la 3 august, 1935 în satul Volontirovca, raionul Ştefan Vodă.
A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu”

Din 1961 este solistă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet unde debutează cu rolul Floria Tosca în opera „Tosca” de G.Puccini.

În perioada 1965-67 a urmat stagierea la teatrul „La Scala” din Milano, Italia, unde, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza pregăteşte rolurile principale  de soprano în operele „Tosca”, „Madama Butterfly” „Aida” şi „Trubadurul”.

Tot în această perioadă devine laureată a Concursului Internaţional „P.Ceikovski”, ediţia a III, (Moscova, Rusia), şi laureată a Concursului Internaţional Consacrat Memoriei Miura Tomaki (Ediţia I Tokio, Japonia, 1967) obţinând de asemeni premiul de onoare „Globul de Aur”, iar pentru cea mai bună interpretare a rolului Cio-cio-San i se decernează titlul  „Cea mai bună Cio-Cio-San din lume”.

După marele succes de la Tokio urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieşu evoluează pe scenele Teatrului Mare (Moscova, Rusia) şi Metropoliten Opera (New York, SUA) şi pe scenele teatrelor de operă din întreaga lume. Susţine turnee solistice în oraşele din Japonia, Australia, Cuba, Israel. Maria Bieşu se bucură de o mare autoritate printre vocalişti, fiind solicitată ca preşedinte şi membru al juriilor la concursurile internaţionale „M.Glinka”, şi „P.Ceaikovski”.

A fost invitată de asemenea la Concursul Tenorilor „D.Andguladze” (Georgia) şi Concursul Internaţional de Vocalişti „Biuli-Biuli-Oglî”  (Azerbaidjan). Din 1986 şi până în prezent este Preşedintele Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, iar din1992 este vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Muzicienilor.

 

REPERTORIU

Natura a  înzestrat-o pe Maria Bieşi cu calităţi distinse, necesare unui cântăreţ de operă: vocea, muzicalitatea, talentul actoricesc. Aceste „daruri Dumnezeieşti” i-au oferit cântăreţei posibilităţi colosale, în ceea ce priveşte abordarea repertoriului. Pentru Maria Bieşu sunt la fel de accesibile partiţiile lirice (Iolanta, Mimi), de substanţă dramatică (Santuzza, Nedda, Turandot, Tosca) şi partiţii de maximă virtuozitate (Leonora).

Maria Bieşu posedă cu desăvârşire arta scenică. Ea ştie să genereze şi să trăiască o stare  de spirit adecvată fiecărui personaj în parte. În palmaresul celebrei cântăreţe sunt incluse peste treizeci de roluri diferite ca stil, concepţie, complexitate. Una din culmile artistice, realizate de Maria Bieşu  este rolul Normei din opera omonimă de V.Bellini. Această realizare a confirmat  potenţialul enorm al cântăreţei şi a consolidat-o ca actriţă de o forţă dramatică extraordinară.

 Dido («Dido şi Aeneas» G.Purcell)
Aida  («Aida» G.Verdi)
Amelia («Bal Mascat» G.Verdi)
Desdemona («Otello» G.Verdi)
Elisabeta («Don Carlos» G.Verdi)
Leonora («Trubadurul» G.Verdi)
Leonora («Forţa destinului» G.Verdi)
Abigail («Nabucco» G.Verdi)
Serafina («Vivat, maestru» G.Verdi)
Norma («Norma» V.Belinni)
Nedda («Paiaţe» R.Leoncavallo)
Cio-Cio-San («Madama Butterfly» G.Puccini)
Tosca («Tosca» G.Puccini)
Mimi («Boema» G.Puccini)
Turandot («Turandot» G.Puccini)
Santuzza («Cavaleria Rusticana» P.Mascagni)
Adriana («Adriana Lecouvreur» F.Cilea)
Tatiana («Evgheni Oneghin» P.Ceaikovski)
Liza («Dama de Pică» P.Ceaikovski)
Nastasia («Ciarodeika» P.Ceaikovski)
Iolanta («Iolanta» P.Ceaikovski)
Zemfira («Aleco» S.Rahmaninov)
Natalia («Furtuna» T.Hrennikov)
Rita («Aici zorii sunt liniştiţi» K.Molcianov)
Olga («Serghei Lazo» D.Gherşfeld)
Aurelia («Aurelia» D.Gherşfeld)
Glira («Glira» Şt. Neaga)
Dominca («Balada eroică» А.Stârcea)
Ruxanda («Alexandru Lăpuşneanu» A.Mustea) 

Maria Bieşu este o cântăreaţă de operă prin excelenţă, dar la fel de importantă este şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu, în care se produce cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării.

Repertoriul de concert al cântăreţei este impunător: Bach şi Haendel, Caccini şi Gretry, Schumann şi Schubert, Liszt şi Grieg, Respigi şi Fauret, Rahmaninov şi Ceaikovski, Prokofiev şi Sviridov. Să nu uităm de romanţe ruseşti şi româneşti, cântece populare, creaţii de compozitori contemporani basarabeni. În total în repertoriul Mariei Bieşu sunt incluse circa 20 programe de concert.

PRESA DESPRE MARIA BIEŞU

«Concertul Mariei Bieşu este admirabil prin maniera interpretării şi conţinutul neobişnuit...Maria Bieşu îşi demonstrează vocea sa frumoasă înnăscută cu un artistism ascendent subtil. Ea poate s-o impună să devină uşoară ca un fulg sau să-i imprime o elasticitate catifelată, păstrându-i totodată vigoarea. La fel de puternică şi frumoasă în toate registrele, vocea ei constituie o trăsătură caracteristică a cântăreţei. Ea o mânuieşte ca un votijor cu precizia ireproşabilă a unui acrobat».
Presa australiană (Sydney)

«Vocea rară a Mariei Bieşu, talentul ei şi munca asiduă au plasat-o printre cele mai renumite cântăreţe ale lumii. Ea posedă toate nuanţele expresivităţii muzicale.».
T.Hrennikov , Moscova

" Întâlnirea cu Maria Bieşu poate  fi numită întâlnirea cu o adevărată belcanto. Vocea ei este precum o piatră nestemată într-o ramă scumpă. Avem în faţă contopirea materialului extraordinar înnăscut şi maniera impecabilă a cântului".
Moscova, "Viaţa Muzicală", 1969

"Tosca" Mariei Bieşu este desăvârşită. Vocea egală în toate registrele, lucrul în detaliu asupra personajului, conturul graţios al cântului îi asigură Mariei Bieşu un loc dintre cele mai onorabile printre cântăreţele cu renume mondial de astăzi.
Sofia, Bulgaria "Otecestvenyi glas", 1970

"Milan, NewYork, Viena nu pot prezenta astăzi o astfel de Aidă. Această mică femeie a influenţat asupra publicului din Budapesta precum o lovitură de curent electric...”
Budapesta, "Nepsava", 1973

"Cântăreaţa a introdus în tratarea chipului micei Butterfly o lirică excepţională şi totodată un enorm dramatism. Toate acestea îmbinate cu o măiestrie vocală grandioasă permit de a o numit pe Maria Bieşu Marea soprană”.

Belgrad, "Politika", 1977

"Amploarea şi perfecţiunea măiestriei muzicale ale Mariei Bieşu sunt impresionante. Creaţiile lui Bach, Handel, Cimarosa, etc ., cântate într-o manieră clasică graţioasă, au confirmat autoritatea vocalistei ca maestru impecabil al interpretării de concert".
Sydney, "Geelong advertsee", 1979

"Concertul Mariei Bieşu a marcat un succes cu adevărat colosal. Ea a fost aplaudată nu din politeţe, ci dintr-un ales sentiment al admiraţiei. Întradevăr, a fost greu de rezistat în faţa artei ei supreme. Cântăreaţa din Moldova aparţine unor asemenea maeştri, cărora li se poate încredinţa cu siguranţă orice rol din repertoriul italian, rus, şi cel german. Ea este o cântăreaţă de cea mai înaltă clasă".
Berlin "DieWelt", 1979

 

Calendarul Spectacolelor:
Noutăţi

Informații la numărul de telefon: 022 24 51 04