Nabucco

 

Denumirea originală: Nabucco
Libretul: Temistocle Solera
Regia: Eleonora Constantinov Artist al Poporului
Scenografia: Veaceslav Ocunev
Pictor de costume: Irina Press Maestru în Artă
Coregrafia: Eugen Gîrneţ Maestru în Artă
Conducerea muzicală: Victor Dumănescu (România) 
Maestru de cor: Ion Brătescu

Premiera mondială: 9 martie 1842, la Teatrul Scala din Milano.
Premiera la Chişinău: 16 octombrie 1992, la Opera Naţională a Republicii Moldova.

 Roluri şi interpreţi

 

Nabucco - 

 Abigaille - 

 Zaccaria - 

 Ismaele - 

Fenena - 

Anna - 

 Abdallo - 

Marele Sacerdot - 


Dirijor - 

“Opera este ca un muzeu care trebuie să păstreze tradiţia!”

Victor Dumănescu

 

Istoria creării

Opera Nabucco a fost scrisă de G.Verdi într-un moment mai dificil, atunci cînd hotărîse să renunţe la activitatea sa componistică. Tentat însă de libretul prezentat de impresarul său, Verdi începe lucrul asupra operei, finisînd-o în scurt timp. Chiar dacă subiectul era biblic, el a avut darul să releve în cuprinsul operei idei şi sentimente pe care le nutreau toţi contemporanii săi, fiind, astfel, apreciată ca o lucrare de mare actualitate. Premierea operei Nabucco la Teatrul Scala din Milano a cunoscut un succes extraordinar. Ea a marcat apariţia unui nou lider al operei italiene, un compozitor cu un stil, viziune, mod de tratare a genului de operă aparte.

Acţiunea se petrece la Ierusalim şi în vechiul Babilon.

ACTUL I

Evreii îşi plîng înfrîngerea suferită în luptele cu armatele regelui Babilonului conduse de Nabucco. Profetul evreu Zaccaria încearcă să le redea curajul, dezvaluindu-le că Fenena, fiica lui Nabucco, a fost luată ostatecă împreună cu Ismael, iubitul ei. Acesta, pe cînd era prizonier în Babilon, evadase cu ajutorul Fenenei. Apare Abigaille învinuind-o pe Fenena de trădare, promiţîndu-i totodată lui Ismael salvare în caz dacă el îi va răspunde la dragoste. Între timp, biserica este inundată de popor, printre care e şi preotul Zaccaria cu sora sa Anna. Apare regele Babilonului Nabucco. Zaccaria îl blestemă, avertizîndu-l, totodată, că o va omorî pe Fenena în caz dacă cuceritorii vor demonstra cruzime faţă de cei învinşi. Însă Ismael o salvează pe iubita sa Fenena şi o întoarce tatălui. Pentru acest fapt este blestemat de către compatrioţi.

ACTUL II

La palatul lui Nabucco. Dintr-un document Abigaille află că ea este doar fiica unei sclave iar Fenena e moştenitoarea legitimă a tronului şi cîrmuitoarea Babilonului în lipsa lui Nabucco. Intră alarmat Marele Sacerdot al Babilonului: Fenena ar putea să-i elibereze pe prizonieri. Abigaille trebuie neapărat s-o înlăture pe Fenena şi să devină ea regină iar poporul va fi minţit că Nabucco a murit. Astfel se pune la cale complotul împotriva Fenenei.

ACTUL III

Abigaille se află pe tron. Marele Sacerdot îi prezintă sentinţa de condamnare la moarte a tuturor evreilor. Sub presiunile fiicei sale, Nabucco, slab şi rătăcit, semnează pergamentul. Stăpînă pe situaţie, Abigaille porunceşte gărzilor să-l aresteze pe nefericitul rege. Acesta îşi caută cea de a doua fiică, pe Fenena, dar află cu groază că aceasta, convertită, urmează să moară împreună cu ceilalţi evrei. Evreii aflaţi în robie, îşi deplîng soarta. Marele preot Zaccaria e printre ei, îmbărbătîndu-i şi prevestindu-le apropiata izbăvire din robie.

ACTUL IV

Nabucco, prizonier al Abigaillei, îşi revine treptat. Auzind strigăte de afară,  înţelege că Fenena este dusă la moarte şi îşi dă seama de cumplita sa greşeală de a fi semnat actul de condamnare a prizonierilor şi a propriei sale fiice. El cade în genunchi şi cere ajutor zeului. Deodată el îşi recapătă forţele iar în faţa lui apare slujitorul său credincios Abdallo şi împreună cu un grup de soldaţi pleacă s-o salveze pe Fenena.

enena şi prizonierii evrei sînt aduşi la locul execuţiei. Ajungînd la timp, Nabucco îl omoară cu spade pe Marele Sacerdot, declarîndu-i liberi pe prizonieri. El a oprit acest absurd şi inutil sacrificiu al cărui victimă ar fi fost propria fiică, jertfă a ambiţiilor sale războinice.

Calendarul Spectacolelor:
Noutăţi
Libretul de Francesco Maria Piave (după tragedia omonimă de William Shakespeare).
Premiera operei a avut loc la Teatro della Pergola din Florența, în ziua de 14 martie 1847. O versiunea revizuită a operei a fost prezentată in ziua de 21 aprilie 1865 la Théâtre Lyrique din Paris.
Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Scoția, în secolul al XI-lea.
Informații la numărul de telefon: 022 24 51 04