Adriana Lecouvreur

Denumirea originală: Adriana Lecouvreur
Libretul: Arturo Colautti
După drama lui Eugène Scribe şi Ernest Legouvé
Regia: Iurii Alexandrov (Sankt Petersburg)
Scenografia: Veaceslav Ocunev
Pictor de costume: Irina Press
Coregrafia: Gali Abaidulov (Sankt Petersburg)
Conducerea muzicală: Alexandru Samoilă Artist al Poporului

Premiera mondială: 6 noiembrie 1902, la Teatrul Liric din Milano.
Premiera la Chişinău: 5 mai 1984, la Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet al RSS Moldoveneşti „A.S.Puşkin”.
Premiera versiunii curente: 14 septembrie 1996, la Opera Naţională a Republicii Moldova.


Roluri şi interpreţi

Adriana Lecouvreur, celebră actriţă
Prinţesa de Bouillon
Maurizio, mareşal de Saxa
Michonnet, regizor la Comedia Franceză
Prinţul de Bouillon
Abatele de Chazeuil

soprană
mezzo-soprană
tenor
bariton
bass
tenor


Dirijor

“Arta are drept scop redarea vieţii şi ţelul primordial al ei
este obţinerea adevărului”.

Constantin Stanislavski

Istoria creării 

Viaţa marii cîntăreţe franceze Adriana Lecouvreur (1692-1730), s-a aflat în vizorul mai multor compozitori ai sec. XIX, XX. Astfel se face, ca pînă la Francesco Cilea să fie scriese deja trei opere cu titlul  Adriana Lecouvreur de către Tommaso Benvenuti (1857), Edoardo Vera (1858) şi Ettore Perosio (1889). Însă nici una din cele menţionate nu s-a păstrat în repertoriul teatrelor lirice. O soartă deosebită a avut-o opera lui Cilea, care datorită tratării deosebite şi ingenioase a subiectului s-a situat alături de operele clasice italiene, căpătînd un renume mondial.

Actul I
Tabloul I.

“În camera de machiaj actorii fac ultimele pregătiri înaintea intrării în scenă. Regizorul Michonnet mai dă unele indicaţii. Soseşte prinţul de Bouillon, recunoscut iubitor de teatru şi de aventuri galante cu actriţele, însoţit de abatele de Chazeuil. Atenţia prinţului îi este atrasă de celebra actriţă Adriana Leucouvreur, preocupată de rolul din acea seară. Complimentele măgulitoare pe care i le adresează, primesc drept răspuns cuvinte în care marea tragediană îşi mărturiseşte crezul artistic. Prinţul de Bouillon află că actriţa Duclos – ultima sa legătură galantă se află în cabină, unde tocmai scrie o scrisoare. Bănuitor, decide să afle cui îi era adresată. Rămas singur în cameră cu Adriana, regizorul Michonnet încearcă să-i mărturisească dragostea ce-i purta de multă vreme, dar nu reuşeşte, pentru că actriţa îi dezvăluie iubirea sa pentru Maurizio, pe care îl aşteaptă în acea seară. El soseşte curînd şi revederea lor dă glas inimilor îndrăgostite. Hotărăsc să se întîlnească după spectacol şi înainte de a se despărţi, Adriana îi dăruieşte bucheţelul ei de violete. Prinţul de Bouillon reuşeşte să pună mîna pe scrisoarea actriţei Duclos în care aceasta fixa o întîlnire nocturnă lui Maurizio. Furios, el plănuieşte să o surprindă, şi în vederea acestui lucru îi invită pe toţi actorii spectacolului la o petrecere în vila ei, fără să ştie că scrisoarea era trimisă din numele propriei sale soţii. Revenind în scenă, Adriana primeşte la rîndul ei invitaţia Prinţului, cu intenţia de a pleda în interesul iubitului ei, Maurizio, pe lîngă care urma să participe la serată, neştiind că mareşalul era, de fapt, Maurizio.

Tabloul II.

Răspunzînd scrisorii trimise de prinţesa de Bouillon, Maurizio a venit la întîlnirea fixată chiar în vila actriţei Duclos. Discuţia lor trezeşte gelozia prinţesei care bănuieşte existenţa unei rivale pe care va trebui să o înlăture prin orice mijloc. Pentru a pune capăt întrebărilor, Maurizio îi oferă  buchetul de violete primit de la iubita lui, Adriana. Se aud paşii invitaţilor şi prinţesa se ascunde în grabă într-o cameră alăturată, înainte ca prinţul de Bouillon, soţul ei să o poată surprinde. Oaspeţii sosesc. Printre ei se află Adriana Lecouvreur, înconjurată şi admirată de toţi. Ea află, în sfîrşit, că mareşalul de Saxa, eroul aclamat, era Maurizio, eroul visului ei de dragoste. El îi cere ajutorul pentru a salva onoarea unei femei, pe care va trebui să nu o vadă. În întunericul camerei în care era ascunsă prinţesa, Adriana pătrunde şi o ajută pe aceasta să se salveze, fără să ştie cine era. Amîndouă intuiesc o rivală în prezenţa celeilalte.

Actul II
Tabloul III.

În palatul prinţului de Bouillon se fac pregătiri pentru balul la care erau poftiţi oaspeţi de elită printre care se numără şi actriţa Lecouvreur. Apariţia ei este salutată cu căldură, Adriana este urmărită cu interes de prinţesa de Bouillon care îi recunoaşte glasul în noaptea în care a jurat să-şi descopere rivala. Pentru a-şi verifica bănuiala, ea anunţă  că mareşalul de Saxa nu va putea veni, fiind arestat din pricina unor intrigi politice şi a unor datorii. Mai adaugă că fusese, de altfel, rănit într-un duel. Spaima ce se citeşte pe faţa actriţei şi care nu poate fi ascunsă, îi confirmă geloziei prinţesei dragostea dintre ea şi Maurizio. Replicile dintre  cele două femei culminează cu un fragment din Fedra pe care Lecouvreur îl recită la cererea invitaţilor. Cuvintele grele, pline de tensiune sufletească, se  opresc ca o  acuzare asupra prinţesei de Bouillon, căreia i se potrivesc învinuirile cuprinse în versuri.

Tabloul IV.

Zdrobită sufleteşte de gîndul, că iubirea îi este înşelată, Adriana stă în camera ei, aproape bolnavă, vegheată de regizorul Michonnet. Colegii de teatru îi aduc daruri şi încearcă să o înveselească, dar după plecarea lor, un comisionar aduce un pachet din partea lui Maurizio. Cu mîini tremurătoare, Adriana desface cutia şi se clatină de durere. Înăuntru erau violetele pe care i le dăruise ea. Un ultim sărut pe petalele ofilite şi apoi aruncă în foc nevinovatele flori. Se aude însă glasul iubitului, şi în clipa următoare Adriana îi cade fericită în braţe. Este însă prea tîrziu, otrava  cu care fusese stropit bucheţelul de violete, trimis de cruda şi răzbunătoarea prinţesă de Bouillon, îşi făcuse efectul. Marea tragediană Adriana Lecouvreur trăieşte ultima scenă – cea a morţii sale”1.

1 Constantinescu, G., Caraman-Fotea, D. Ghid de operă. – Bucureşti, 1971.

Calendarul Spectacolelor:
Noutăţi
În perioada 8-17 septembrie 2017, la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” se va desfășura unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale ale Republicii Moldova – Festivalul Internațional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, ediția a XXV-a.
Informații la numărul de telefon: 022 24 51 04