Septembrie    
Ln Mt Mr Jo Vn Sb Dm
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930 



Carmen

Operă în patru acte

Autor - George Bizet


Denumirea originală: Carmen
Libretul: Henri Meilhac şi Ludovic Halévy
După nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée
Regia: Mihai Timofti Maestru în Artă
Scenografia: Felix Bessonov Om Emerit
Pictor de costume: Nina Babuţac
Coregrafia: Andrei Litvinov Maestru în Artă
Conducerea muzicală: Nicolae Dohotaru Maestru în Artă
Premiera mondială: 3 martie 1875, la Opera Comică din Paris.
Premiera la Chişinău: 18 februarie 1961, la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet “A.S.Puşkin”.
Premiera versiunii curente: 17 august 2000, la Opera Naţională a Republicii Moldova.


Roluri şi interpreţi

Carmen
Don Jose
Micaela
Escamillo
Dancairo
Remendado
Frasquita
Mercedes
Zuniga
Morales

Dirijor

mezzo-soprano
tenor
soprano          
bariton            
tenor           
tenor
soprano            
soprano             
bas 
bariton             

Zarui Vardanian
Nicolae Busuioc  Artist al Poporului
Irina Vinogradov
Petru Racoviţă Maestru în Artă
Anatol Arcea Maestru în Artă
Vasile Micuşa
Lilia Şolomei Artist Emerit
Galina Bernaz
Viorel Zgardan
Ivan Cvasniuc Artist al Poporului

Mihai Amihalachioaie Maestru în Artă


 

„Opera lui Bizet este o capodoperă care face parte din cadrul unui şir restrîns de lucrări, ce manifestă capacitatea de a reda aspiraţiile unei epoci întregi”

Piotr Ilici Ceaikovski


Istoria creării

Compusă în stilul operei comice, cu recitative vorbite, opera Carmen reprezintă, fără îndoială, o certă contribuţie la evoluţia teatrului liric, atît prin veridicitatea subiectului, cît şi prin autenticitatea culorii tematice, de inspiraţie iberică. Opera Carmen,  datorită noutăţii de limbaj şi originalităţii cu care Georges Bizet asimilează experienţa operei romantice, a înfruntat o critică aspră şi după premieră a fost condamnată la o dispariţie totală din grila reperorială parisiană pentru o perioadă îndelungată de timp. În pofida realităţii dure, ea a supravieţuit timpurilor, căpătînd un renume mondial. Cea mai frumoasă caracterizare a acestei lucrări o face Ceaikovski, la 10 ani după premieră: "... părerea mea este că dacă vreuna din operele contemporane va supravieţui veacului noastru, apoi aceea va fi Carmen".

Acţiunea se desfăşoară în Sevilla, la începutul sec. XIX

ACTUL I

“Într-o piaţă din Sevilla, unde se află Corpul de Gardă, nu departe de fabrica de ţigări, soldaţii se amuză privind şi comentînd trecătorii. Sosirea unei tinere fete de la ţară, Micaela, le stîrneşte interesul, dar rămîn dezamăgiţi aflînd că frumoasa fată îşi caută iubitul, pe Don José. Cum acesta urma să vină în schimbul următor, Micaela pleacă, pentru a reveni mai tîrziu. Schimbarea gărzii, însoţită de un cor de copii, îl aduce pe Don José la datorie. Piaţa se umple de lucrătoarele de la fabrica de ţigări, ieşite în pauză, printre care se află şi frumoasa ţigancă, Carmen, înconjurată de admiratori. Sub privirile lor fascinate ea cîntă şi dansează provocînd şi respingînd în acelaşi timp declaraţiile lor de dragoste. Singurul care nu-i acordă atenţie, este soldatul de gardă, Don José, căruia Carmen îi aruncă o floare, chiar înainte de a suna clopotul fabricii ce anunţa sfîrşitul pauzei. Piaţa se goleşte. Micaela revine, aducîndu-i  lui Don José veşti de la mama sa. Emoţia şi bucuria revederii însoţesc depănarea amintirilor din satul natal. Imediat după plecarea fetei se aud ţipete din curtea fabricii de ţigări: cauza scandalului este Carmen care a lovit-o cu cuţitul pe una dintre lucrătoare. Căpitanul Zuniga îi ordonă lui Don José să o aresteze pe vinovată. Sub pază şi cu mîinile legate, Carmen foloseşte tot farmecul şi puterea ei de seducţie pentru a-l cuceri pe chipeşul soldat, convingîndu-l pînă la urmă să o lase să fugă şi să se întîlnească mai tîrziu la hanul unui prieten pe nume Lilas Pastia.

ACTUL II

În hanul lui Lilas Pastia, aflat la marginea Sevillei, un grup de contrabandişti, dintre care face parte şi Carmen, beau, dansează şi cîntă. Soseşte toreadorul Escamillo, care povesteşte despre viaţa lui plină de primejdii, dar şi de neasemuita beţie a victoriilor din arenă cînd devine eroul aclamat de mulţime. Cucerit de farmecul frumoasei Carmen, Escamillo încearcă să o convingă să-l urmeze. Carmen îl refuză, mărturisind că este îndrăgostită şi că rămîne să-şi aştepte iubitul la han. Apare Don José mînat de un sentiment puternic de dragoste căruia nu i se poate împotrivi. Fericită, Carmen cîntă şi dansează pentru el. Dar deodată se aude în depărtare goarna care îl cheamă pe soldat la cazarmă. Don José vrea să plece, dar Carmen încearcă să-l reţină înteţindu-şi dansul, apoi supărîndu-se şi ironizîndu-i zelul. Scoţînd de la piept floarea, acum ofilită, pe care i-o aruncase Carmen mai demult, Don José îi mărturiseşte dragostea lui pătimaşă. În han intră căpitanul Zuniga. Venit aici de dragul Carmencitei şi văzînd-o alături de subalternul lui, încearcă să scape de acesta provocîndu-i gelozia. Întărîtat, Don José ridică sabia asupra căpitanului şi numai contrabandiştii chemaţi în grabă de Carmen reuşesc să-i despartă, scoţăndu-l din han pe Zuniga. De acum, Don José va trebui să se alăture contrabandiştilor şi să rămînă lîngă Carmen, pentru a-şi păstra libertatea. 

ACTUL III

Noaptea, prin trecătorile munţilor, Carmen, Frasquita, Mercedes, Don José, Dancairo, Remendado şi ceilalţi contrabandişti se strecoară cu grijă. Dîndu-şi seama că frumoasa dar capricioasa Carmen nu-l mai iubeşte cu aceeaşi credinţă ca la început, Don José, devenit dezertor şi contrabandist datorită ei, se chinuie din cauza acestei pasiuni pentru care a sacrificat totul. În dorinţa de a se debarasa de Don José, Carmen îl îndeamnă să renunţe la felul lor de viaţă şi să plece. Dar gîndul că ar putea să o piardă îl face să o ameninţe cu moartea. Rămînînd singură, Carmen şi prietenele ei, Frasquita şi Mercedes, încearcă să-şi ghicească viitorul în cărţi. Ele prezic moarte pentru Carmen. Apare Micaela care a reuşit să ajungă pînă aici pentru a-l găsi pe Don José. Soseşte şi Escamillo care o caută pe Carmen şi are loc o scurtă luptă cu cuţitele între cei doi rivali. Toreadorul se retrage invitînd-o pe Carmen şi pe tovarăşii ei la viitoarele coride din Sevilla. Micaela, descoperită de contrabandişti, îi aduce lui Don José vestea că mama sa este grav bolnavă, determinîndu-l să o urmeze în satul natal.

ACTUL IV

În Sevilla este ziua întrecerilor în luptele cu taurii. În mijlocul mulţimii gălăgioase îşi face apariţia Carmen, la braţul toreadorului Escamillo, aclamat de admiratori. După intrarea acestuia în arenă, Carmen este prevenită de prietenele ei că Don José se găseşte prin apropiere şi că probabil o caută. Întîlnirea dintre Carmen şi Don José este punctul culminant al operei. Carmen nu-l mai iubeşte, iar rugăminţile lui Don José nu fac decît să-i întărească hotărîrea. Singurul lucru pe care şi-l doreşte cu patimă este să ajungă cît mai repede lîngă toreador. Ieşit din fire, mînat de sentimentul de gelozie şi deznădejde, Don José o ucide pe Carmen cu o lovitură de cuţit, apoi, disperat se prăbuşeşte peste trupul ei neînsufleţit, lăsîndu-se arestat”1.

1 Constantinescu, G., Caraman-Fotea, D. Ghid de operă. – Bucureşti, 1971.

 












































 


2006 Teatrul Naţional de Operă şi Balet RM
MD – 2004, mun. Chişinău
BD. ŞTEFAN CEL MARE, 152
Casa de bilete: tel. +373 (22) 24-51-04
Serviciul de informaţie:
Serviciul asistenţă tehnică:
Crearea site-ului Supersite.Moldova
Despre site

Supersite